As fi dispus sa-mi dau 5 ani din viata pentru a incerca sa fac aceasta tara sa mearga cum trebuie, am idei foarte bune legate de cum as putea sa o fac sa mearga cum trebuie, si fiind un om dedicat si ambitios, cel mai probabil as fi si un presedinte grozav.

Sunt clar deja superior oricarui canditat la presedintie, si pot sa explic de ce in cateva linute:
- nu am familie, deci pot sa fiu 100% dedicat functiei de presedinte, 100% dedicat Romaniei
- nu am nevoie de bani, deci nu am motive sa fur bani de la buget, si neavand familie nu am motive sa “am grija ca nepotii/copiii mei sa aiba bani pentru o viata mai buna”
- sunt tanar, deci am idei proaspete, perspectiva noua, si sa fim seriosi pana acum am avut numai bosorogi ca presedinti si nici unul n-a fost util
- sunt fluent in limba romana si engleza, si din toti presedintii pe care i-am avut nu stiu unul sa fi fost fluent in doua limbi
- sunt un lider innascut, si in fond presedintele asta este, un lider, un conducator
- nu sunt politician si nu ma intereseaza politica, o tara este formata din oameni, si ei conteaza cel mai mult … si toti presedintii pe care i-am avut pana acum au fost politicieni, si n-au facut nimic
- sunt un businessman, si Romania poate fi privita ca un business, deci primul pas ar fi evident sa reducem cheltuielile inutile (din care evident majoritatea sunt legate de parlamentari)
- sunt altruist si am foarte multe in comun cu oamenii de rand
- vad potentialul in oameni / idei, si Romania este o tara cu potential enorm
- am simtul umorului si sunt o persoana placuta

Candidatii actuali la presedintie sunt niste retardati. Hai sa ii iau pe rand:
1. Mircea Geoana
Chiar vrea vreo persoana din tara asta sa aiba un presedinte al carei porecla este “Prostanacul” ?
Daca il intrebi pe Mircea Geoana ce tip de om este, o sa iti raspunda urmatoarele doua lucruri, in aceeasi ordine, anume “diplomat” si “onest”. Cred ca orice om care l-a vazut pe Geoana la televizor poate sa-si dea seama ca astea doua cuvinte il descriu cum il descrie cuvantul “intelectual” pe Becali.
Din tot ce am urmarit cu Mircea Geoana, mie mi se pare clar un mincinos, un las si cum zicea nea’ Iliescu, un prostanac, un papa-lapte, un sclav.
Cum sa alegi un sclav sa devina presedinte ? Nu poti.

2. Crin Antonescu
Din toti candidatii, Crin Antonescu ma irita cel mai mult, si ma irita inca de acum cateva luni cand l-am vazut la televizor la Divertis si se lauda ca e un “om sarac” si “onest”. Cand esti politician si esti un “om sarac” este foarte clar ca esti un om extrem de ratat. Groaznic de ratat. Exceptional de ratat.
Sa fii politician in Romania si sa n-ai bani ??? Pai definitia politicianului din Romania implica “furat bani”, deci daca nu stii sa respecti definitia actualei pozitii, cum o sa respecti definitia presedintelui Romaniei ?
Si probabil si mai important … cum sa te cheme Crin ???
Mi se pare la fel de serios sa fii presedinte “Crin” cum are nava “Margareta” din flota romaneasca un nume dur.

3. Traian Basescu
Sincer sa fiu Base nu m-a iritat vreodata. E cam papa-lapte el dar e un om bun la suflet.
Din pacate presedintele Romaniei este cea mai inalta functie in stat, si omul care o detine trebuie sa reprezinte Romania … Base nu mi se pare un om care reprezinta Romania.
Presedintele trebuie sa fie un om hotarat, ambitios, incapatanat, puternic … si Base nu se potriveste profilului. Plus ca mi-a dat o galeata, deci m-a insultat personal … in fond ca orasean ce nevoie am de o galeata ? Si daca am nevoie, pot sa mi-o cumpar si singur …

4. Remus Cernea
De Remus Cernea nu stiu foarte mare lucru, in afara ca face parte din Partidul Verde, dar din ce am citit pe internet despre el, e un hippiot. Nu l-am vazut barbierit vreodata, are parul lung, si are idei infecte.
Sincer eu nu am chef ca presedintele Romaniei sa inceapa o batalie contra Bisericii Romane (desi nu sunt crestin de fel), sa aiba discutii legate de legalizarea casatoriilor intre homosexuali sau alte banalitati de genul asta. Economia este prioritatea nr. 1 si prioritatea nr. 2 ar trebui sa fie ridicarea nivelului de trai. Casatoria pentru gay nu ar trebui sa fie o prioritate in vreo campanie, pentru ca nu afecteaza procente destul de mari de romani, fata de “bani”.
Serios, un barbat dolofan cu barba si coada la spate, imbracat in costum … nu e imaginea de presedinte pe care o vrea careva.

5. Gigi Becali
Becali nu cred ca o sa ajunga vreodata voievod cum dorea el, si motive sunt prea multe.
Fata de Becali sunt toti superiori, in afara de ultimul despre care vreau sa discut …

6. Vadim Tudor
Singura imbunatatire pe care poate sa o aduca Vadim Tudor Romaniei este probabil cresterea bugetului pentru medicamente compensate. Din cate stiu cand alegi un presedinte nu ar trebui sa fie unul care e aproape pe moarte si care necesita doze grave de pastile pentru a se ridica din pat.
Si Vadim Tudor e cam comunist de felul lui asa, de la modul in care vorbeste, la ideile pe care le are si la aspectul sau fizic de cercetator nebun.
Clar nu este un om facut pentru a fi presedinte.

Deci la capitolul candidati, avem numai paghici, oricare din ei iese presedinte o sa fie clar un presedinte de rahat. Daca puteam sa candidez la presedintie (aveam varsta necesara, banii necesari si semnaturile necesare), sunt sigur ca ii faceam praf din simplul motiv ca ar fi fost 6 cacati si un piry, si cetatenii Romaniei cred ca s-au saturat de cacat.

Nu au fost in stare sa organizeze o dezbatere, suntem probabil singura tara din lume in care s-a intamplat asa ceva. Candidati extrem de fricosi, agramati si fara spirit de lupta. Au cheltuit sume imense de bani pentru fulare, galeti, fluturase, bannere si marketing, alaturi de scrisorile false, bloggerii cumparati pentru a influenta publicul, atacuri sub centura … in loc sa foloseasca banii pentru lucruri mai importante.

Sa ne gandim doar cat costa o caciula … sa presupunem ca e 3 euro (cu tot cu sigla si cu tot cu reducere) … Pai daca ai dat 1 milion de caciuli, deja s-au dus dracu’ 3 milioane de euro, bani care imi e clar ca nu au iesit din buzunarul domnului Crin Antonescu care a recunoscut ca e un om sarac.
Mai adaugi transportul lor, distributia lor, bannere si campanii de publicitate, si evident fularele, si suspectez undeva in jur de 15 milioane de euro (sau poate chiar mai mult, asta ar fi un caz bun). Cifra asta nu cred ca e valabila doar pentru Crin, ci si pentru ceilalti candidati principali (Geoana, Basescu).
Bani cheltuiti aiurea din bugetul statului, pentru ca sunt sigur ca nici un site nu a strans donatii de dimensiunile astea, bani care vin din buzunarul meu.

Eu daca as avea campanie electorala nu as da caciuli, insigne, galeti, pixuri sau alte nimicuri d-astea.
Nu as vrea sa fiu vreodata ales pentru ca i-am dat unui taran o lopata si unei femei un ruj, ci pentru ca sunt un om care poate schimba ceva, care poate sa ia parlamentarii la misto (sa ii sperii in timp ce dorm, sa apara faza la stiri) si care poate sa ajute Romanii sa aibe venituri mai mari cu un plan economic inteligent. La buget sunt sume enorme, si dupa ce sunt taiate cheltuielile complet inutile (gen Radio Romania, salariile parlamentarilor) o sa ramana destui bani pentru o scadere de taxe (sau o rambursare), care ar aduce o ridicare a nivelului de trai. De la 9000 de dolari pe an cat e media pe economie, la 12000 dolari.

Suntem o tara cu foarte mult potential, avem oameni foarte inteligenti, oameni harnici, care nu pot sa-si atinga limitele datorita situatiilor financiare precare … si e pacat. Situatia trebuie rezolvata, trebuie ales un om ambitios, capabil, trebuie sa il votati pe Piry pentru presedinte.
Nu numai ca as fi un presedinte grozav fata de nulitatile care candideaza anul asta la presedintie, dar as fi un presedinte grozav fata de aproape orice oponent. Singurul care m-ar putea invinge ar fi un om la fel de ambitios ca mine, cu idei la fel de bune pentru popor ca mine, tanar ca mine, dar cu experienta politica … si din pacate nu cred ca exista o astfel de persoana, deci practic eu raman cea mai buna optiune pentru presedintia Romaniei.

Le urez succes candidatilor la presedintie si sper sa castige Traian Basescu, ca e mai simpatic ca restul.

In turnee joc in general numai maini premium, si ocazional un 8 7 sau ceva de genul asta.
Problema e ca pe river intotdeuna reusesc idiotii sa ma prinda.
Am A A in mana ? Omul are K 9, ii intra K pe flop si inca unul pe river.
Am K K in mana ? Omul are 5 5, ii intra 5 pe river.
Am A K in mana ? Nu intra nici A, nici K, dar ii intra Q pe river.
Daca nu intra pana la river, imi dau seama si dau fold … si totusi am iesit din turneu din cauza a 3-4 maini pe river, am pierdut heads-up-uri foarte multe din cauza river-ului (la FIECARE mana ii venea pe river pereche) …

Ma simt cel mai ghinionist om din lume. Si probabil ca sunt, pentru ca ghinionul meu nu se rezuma numai la poker.
Nu mai stiu cum sa joc, ce sa fac ca sa reusesc sa castig ceva. Orice fac, pierd.
Si ce castig sunt bluff-uri, care in principal sunt destul de mici sa nu conteze.

Mi se pare complet anormal sa am 6 6 in mana, 6 J 2 pe flop si sa pierd pe river cand ii vine inca un J individului (avand un J in mana), si sa castig jucand 3 6.
Tot caut solutii … am facut pauza … n-a functionat, parca joc mai rau. Am trecut la jocuri mai mici, la fel, pierd pe river.
Am incercat sa joc mai agresiv ca sa nu mai ajung la river, dar cumva idiotii in loc sa dea fold se baga all in.
Am ramas fara idei, si contul meu sangereaza.

Cel mai mult ma oftica faptul ca daca e sa castig bani, imi ia o saptamana sau doua sa ajung la o suma rezonabila, controlat, dar cand ii pierd … se duc dracu intr-o singura zi, sau in cateva zile.

Am ajuns la punctul in care nu mai suport sa pierd si nu mai suport sa am atata ghinion nenorocit.
Nu inteleg cum daca joc A A si am A pe flop reusesc cumva sa pierd, iar daca joc 6 J imi intra chinta la 8 …
Nu are logica, nu are explicatie …
Un jucator normal are cam 80% procentajul de castig cu A A. Eu cred ca sunt la 10-15%, si nu ii joc prost (gen all in preflop sau baliverne d-astea) … ma bag all in minim pe turn, numai cand e nevoie, iar in rest incerc sa scot cat mai multi bani din ei … si cumva pierd pe river cand ii intra celuilalt jucator o carte nenorocita.

O sa ma iau sa recuperez din nou … am de recuperat 60 de dolari (si acum am tot in jur de 60 de dolari in cont), deci o sa incerc un $20 pe zi, jucand la cele mai mici mese pentru cateva zeci de ore.

Dar toate filmele, serialele, show-urile din ultimii 9 ani de zile sunt tortura. Sunt asa de prost facute incat daca te-ar pune cineva sa vizionezi 100 de scene de 10 secunde din filme diferite si doar o scena ar fi dintr-un film romanesc, ai recunoaste-o fara probleme.

Actorii sunt scosi din scoala de actorie de la noi (care e de fapt teatru/actorie) care ii invata numai tampenii. Gesticuleaza ca niste oameni retardati, exagereaza orice detaliu … comparati cu oamenii din strainatate sunt niste babuini.
Nu mi se pare normal la teatru (si in special in filme sau seriale) ca personajele feminine sa se comporte ca niste cațe (tot timpul, si cand sunt nervoase, si cand incearca sa fie seducatoare) si ca barbatii sa gesticuleze in halul in care gesticuleaza, la fel ca in cazul femeilor tot ca niste cațe.

In majoritatea serialelor si filmelor romanesti, actorii se agita aiurea si de obicei urla cand vorbesc.
In restul serialelor si filmelor romanesti, actorii sunt mult prea calmi.
In toate serialele si filmele romanesti, oamenii care se ocupa de scenariu, casting, productie si in special sunet, sunt niste idioti. Pentru anul 1940 sunt candidatii ideali, dar din cate stiu nu suntem in 1940.

Si pentru ca mi se pare ca nu sunt destule motive ca sa dovedesc tampenia groaznica care este filmul romanesc, am sa fac o descriere mai elaborata.

Teatru
In primul rand teatrul in ziua de azi (ca si acum 10 ani) este un lucru complet inutil.
Singurii care se mai duc la teatru sunt batranii, oamenii care vor sa para culti si oamenii care vor sa apartina unui grup de oameni care vor sa para culti … ah si actorii care joaca in scenete.
In al doilea rand calitatea este groaznica. Din nou in scenete lumea tipa aiurea ca niste cațe, pe tonuri de cațe, cu atitudini si gesticulari de cațe, pe piese care au fost repetate de sute de ori si scrise acum sute de ani, care evident in ziua de azi nu mai sunt interesante (daca vezi piesa de 2 ori nu mai ai nevoie sa o vezi vreodata).
Teatrul e la fel de util in ziua de azi ca galeriile foto. Oameni care nu au ce face acasa se duc sa vada fotografii si sa para culti (sau chiar se auto-conving ca sunt interesati de asa ceva). Uau.

Seriale
Din ce am vazut din serialele romanesti (care dintr-un motiv necunoscut au avut o explozie ca numar prin 2007), evident facute dupa formate din strainatate (ca nu exista originalitate la noi), ca productie nu o duc chiar rau. Au spatii amenajate cum trebuie, camere de calitate, lumina … la sunet inca e problema ca de multe ori se aude ca e filmat intr-o camera sau se aude prost (nivelele volumului aiurea, pozitia microfonului aiurea).
Actorii strica absolut tot. Forteaza enorm de mult orice gest, in loc sa fie relaxati si sa intre in pielea personajului (cum ar trebui sa fie invatati la porcaria aia de facultate), si intr-un final prezinta personaje idioate.
Scopul serialelor este sa te prinda (ca sa te uiti si saptamana viitoare), sa te faca sa adori niste personaje (cu care ar fi bine sa ai si ceva in comun, tot ca sa te uiti si saptamana viitoare) si sa te transporte pentru 25-45 minute in viata lor. Serialele romanesti fac praf scopul, si singurul motiv pentru care lumea se uita la ele este probabil plictiseala (si ca nu ai ce sa vezi altceva, ca nu vrei sa cumperi pachetul HBO).

Filme
Aici este tragedie totala. Filmele romanesti sunt cele mai proaste filme din lume.
In majoritatea filmelor pe care le-am vazut pe HBO, in care tin minte sa fi jucat de-al de Tudor Chirila, fi-su Ciocoflenderului si niste femei atragatoare, orice scena era complet imbecila.
Camera de filmat statea pe un singur unghi timp de 5-10 minute in timp ce doi imbecili in scena bagau niste replici ca si cum le-ar fi citit de pe o foaie, incercand sa emuleze niste sentimente pe mutrele lor (care evident nu se vedeau cum trebuie in cadru ca nu erau luminate bine) si evident nereusind sa o faca.
Cateodata camera de filmat o sa faca un pan and zoom pe personaj dupa care o sa se intoarca la loc, dar din nou nu o sa se miste din locul ei.

Romanii nostri nu se uita la filme din strainatate ? Nu s-au prins ce e mai bine si ce nu ?
Chiar si numarul de cadre pe secunda este foarte important la filme. Eu nu suport filmele cu cadre mai multe pe secunda decat trebuie. Din cate stiu 24 fps este standardul pentru filme. Cand atingi 30 fps, deja personajele par sa se miste mai “clar” si este distrasa atentia …

Si vorbind de miscare … romanii nostri au probleme mari la capitolul asta. Simt ei nevoia sa gesticuleze, sa isi miste capul, ochii, mainile in timp ce spun o replica. In strainatate miscarea se rezuma la ce e necesar pentru scena respectiva. Daca omul nu are o cadere nervoasa, nu o sa urle si nu o sa sara ca un zevzec.
Dar asta este o problema minora la noi, amplificata enorm de pozitia foarte proasta si fixa a camerelor. Avem probleme mai mari.

A vazut cineva Cloverfield ? Acolo actorii au avut sarcina sa se comporte ca oameni obisnuiti. I-ati vazut gesticuland aiurea ? I-ati vazut comportandu-se ca niste cațe ? Urland cand vorbesc cu alte personaje ?
Chiar si camera care era o simulare “handheld” este superioara oricarei camere dintr-un film romanesc.

Am avut neplacerea sa vad recent vreo 15 min din High Plains Invaders (2009, TV), care este un film facut de romani si canadieni (o colaborare suspecta). A reusit sa ma surprinda pentru ca am crezut ca deja vazusem cel mai prost film din lume (S.Darko) … aparent m-am inselat. High Plains Invaders depaseste orice limita. Scenele sunt foarte bune, sunetul este bun, CG-ul este bun spre foarte bun … dar actorii (din care multi sunt romani, si ii recunosti de la un kilometru de cat de penal joaca), scenariul, replicile si chiar si ideea in sine distrug orice lucru bun din acest film.
Ce m-a marcat in cele 15 minute de vizionare ?
1. Un “miner” cu o caruta mergea prin ploaie acasa. Evident era roman ca vorbea engleza ca un rus. Sotie-sa (o taranca proasta, romanca, cu o engleza si mai proasta) ii spune sa vina sa manance ca d-abia terminase masa sau ceva de genul asta … iar el nu, ca are de facut nu stiu ce cu PIETRELE (din caruta). Ori sa le sfarame ori doar sa le duca, si apoi moare. Ce mi se pare mie total absurd este ca … sunt pietre !!!
Daca le lasi in ploaie nu patesc nimic, poti foarte bine sa le sfarami dupa ce mananci. Ce om normal de pe planeta asta sta sa duca pietre in loc sa manance ?
2. La una din scenele complet stupide cu impuscaturi, unul din cei cu pistoale trage de vreo 8 ori, se aud efectele sonore, la al 5-lea foc nu mai iese fum pe teava dar sunetul tot se aude (nu apasase ala cum trebuie pe pistol) … de obicei nu sunt atent la detalii d-astea dar pur si simplu mi-a sarit rau de tot in ochi.
3. Era o femeie “bounty-hunter”, care sincer pe vremea aia era clar imposibil (mai ales si cu pielea perfecta si fardata), cu pistoale moderne (cum au reusit asta nu stiu). In caz ca nu am mentionat, actiunea din film ar trebui sa se desfasoare prin 1800 si ceva … probabil 1890.
Extrem de stupid, bani dati degeaba.

Un alt film cu buget mic ar fi Moon (2009), care a avut 5 milioane de dolari buget (probabil mai mult ca porcaria prezentata mai devreme, dar a avut 2 actori mari si din cauza asta se poate considera un buget foarte mic), si care este un film exceptional. De ce ? Pentru ca nu e facut de romani, a luat deja 10 premii, actorii nu se comporta ca niste cațe (si bine, nici nu sunt multi actori in film), are poveste, are actiune, are drama, are platouri de filmare de calitate, are efecte mult mai bune, si camera se misca cum trebuie.

Eu pur si simplu nu inteleg doua lucruri:
1. De ce sunt platit romani incompetenti sa creeze filme ?
2. De ce nu observa nimeni calitatea din Statele Unite si de ce nu incearca sa o imite ? Si mai important, de ce nu reusesc ???

Stand-up Comedy
La HBO de ceva vreme au un show de stand-up comedy, romanesc.
NU !!!!
Au niste glume asa proaste, o executie asa proasta si un public care se amuza la orice incat imi vine sa renunt la abonament doar cand vad scena aia.

Cand o sa am bani de aruncat aiurea o sa-mi cumper niste echipamente video si o sa ma iau de facut niste documentare amuzante, niste live stuff / reality show, si daca se poate si un film de 90 min. Am o impresie ca de unul singur o sa pot sa creez ceva mult mai calitativ decat creeaza echipe intregi de romani.

Traim intr-o tara care nu a aflat ce inseamna lucruri de calitate, si care nu pare interesata de asa ceva.
Ah si ziceam ca nu fac posturi d-astea pe blog. Oops.

La fel de diferit sunt si cand vine vorba de SEO. Toti se agita sa puna keyword-uri peste tot, sa puna informatii relevante in meta (desi keywords si alte detalii nu mai au efect de mult timp) doar ca sa capete un loc superior pe google. Unii reusesc, majoritatea nu, dar toti considera ca metoda lor e buna.
Eu am sa zic ca metoda mea e buna, si evident am dreptate.
Eu la SEO intotdeauna am crezut in “promovarea organica”, sau cel putin asa o numesc eu. E vorba de urcarea pe motoarele de cautare in mod natural (si da, motoare de cautare, nu doar google).
Nu pun meta keywords, nu pun keywords in plus pe site (in footer sau mai stiu eu unde), nu fac absolut nici o manevra.
Fac site-uri care arata bine in primul rand pentru useri. Chiar daca ma angajez sa fac SEO pentru acel site, nu este datoria mea sa il ridic pe motoarele de cautare, ci este datoria motoarelor sa imi ridice site-ul.

Aici foarte multa lume care se ocupa de optimizari greseste enorm. Forteaza promovarea site-ului.
Forteaza sute de link-uri, keyword-uri evident pe fiecare link, bannere, etc … doar ca sa se ridice 2 locuri pe google.
Eu ma concentrez pe experienta userului si nu prea dau doi bani pe motoarele de cautare. Este datoria lor sa indexeze pagina si sa isi dea seama ca am continut relevant, si de asta eu ma ridic 3-4 locuri pe google fara pic de efort.

Mai toti se agita in legatura cu PageRank-ul site-ului lor, ceea ce e stupid pentru ca nu prea vad pe nimeni interesat de ce pozitie ocupa pe Yahoo! Search sau pe Bing. Daca pe alea esti sus, si pe Google o sa fii. Daca pe alea nu apari deloc, inseamna ca ar trebui sa te lasi de meserie.

Majoritatea care s-au ocupat de SEO au incercat sa ridice site-uri care nu meritau ridicate, site-uri cu trafic mic, site-uri cu continut de proasta calitate si evident site-uri de tip malware, si de asta eu mi-am dat seama de mult timp (de cand am inceput sa promovez organic toate site-urile) ca pagerank-ul nu o sa mai conteze in curand.

E vorba de relevanta si intotdeauna o sa fie vorba de relevanta.
Faptul ca eu nu m-am bazat pe pagerank pentru SEO, nu m-am chinuit aiurea cu meta keywords sau alte metode inutile, si totusi am reusit sa promovez ce am avut de promovat, dovedeste ca ma pricep la ceea ce fac (chiar daca nu o fac ca altii).

Deci daca aveti un site de optimizat, puteti sa ma contactati.

Evident am observat o evolutie constanta si niste “hop”-uri la anumite jocuri.
De exemplu intre NFS: Underground si orice joc precedent exista o gaura imensa.
NFS: Underground este un joc cu totul nou, refacut complet.
La fel mi s-a parut si NFS: Pro Street. Grafica excelenta, loading time ultra-rapid, sistem de damage excelent. Masinile erau cam greu de condus dar nu degeaba exista “Pro” in titlu.

NFS: Undercover (penultimul NFS, numarul 12 pe lista cronologica) a reprezentat evolutia lui NFS: Carbon (care e evolutia lui Most Wanted, care e evolutia lui Underground). NFS: Undercover a fost un joc bun. Masinile se controlau usor (majoritatea), misiunile erau cam usoare (care e si bine si rau) si grafica din nou era excelenta, timpuri de incarcare foarte rapide. Aveai precizie, puteai sa faci manevre extreme, lucruri foarte utile intr-un joc de racing.
Ca damage era doar vizual (si chiar si acolo nu era chiar grozav) … dar fiind un joc distractiv, nu a fost asa grav.

Si ajungem la NFS: Shift (numarul 15 pe lista NFS-urilor), care pe langa evolutia celorlalte si asteptarile pe care le am de la un NFS, este un joc slab spre foarte slab. De ce ?

1. Control
Joc NFS cu gamepadul, pentru ca nu vreau sa-mi fortez tastatura aiurea. In toate jocurile de racing pe care le-am jucat, nu am avut probleme cu controlul masinii, sau daca am avut, se datorau puterii masinii si erau de scurta durata. In NFS: Shift, am probleme grave cu controlul.

Mi-am setat butoanele, si am incercat o cursa cu un VW Scirocco. Nu lua curbele, acceleratia era foarte slow, etc. Nu se putea conduce. M-am dus si mi-am setat procentajele legate de controller. Lua curbele prea mult, tot nu accelera, etc. Le-am setat din nou, am umblat la ele vreo 30 de minute si am tot testat, pana am reusit sa capat un oarecum control al masinii.

Dar tot nu eram in control … nu puteam sa iau curbele cu frana de mana cum as fi vrut, franatul se comporta aiurea si curbele nu le inteleg deloc. Am mai jucat cateva ore si m-am mai adaptat putin, dar tot am fost nevoit sa repet foarte multe curse pentru ca tot ieseam cu masina de pe traseu.

2. Realism
Aici eu am o problema serioasa cu varianta asta de NFS. In Pro Street daca te ciocneai de cineva sigur stricai ceva la masina, si aveai cam 3 nivele de stricaciuni. In Carbon si Undercover, puteai sa te busesti de orice chestie ca nu pateai nimic. In NFS:Shift, sistemul de damage e undeva intre cele doua. Intri cu 250 de km/h intr-un gard, no problem, pleci de acolo. D-abia dupa ce te mai lovesti de vreo 2-3 ori incepe sa traga masina intr-o parte (si daca adaugi problema cu controlul (care poate fi cauza accidentului in primul rand) iti vine sa urli).

Poate ca-l compar prea mult cu GRID (codemasters sunt clar mai priceputi la damage decat Electronic Arts), dar nu mi se pare normal dupa ce intri cu 250 de km/h intr-un gard sa nu iti sara parbrizul. Mi se mai pare aiurea ca dupa ce te busesti, daca tii apasat pe acceleratie continui sa mergi (in faza cu fade-ul) …

Traseele si masinile sunt evident facute foarte bine, nici nu ma asteptam la altceva.
Nitrous mi s-a parut cel mai inutil lucru la masina … cateodata realist nu e foarte bine pentru un joc.

3. Dificultate
Este un joc extrem de dificil pentru ca nu pot sa controlez masina !!!
Trebuie sa conduc foarte atent pe viteze mici, iar la viteze mari practic dai cu banul daca te ciocnesti sau nu, tinand cont ca daca incerci sa misti masina mai la stanga sau mai la dreapta risti sa intri in ceva.

In rest m-au mai calcat pe nervi oponentii care nu stiu cum reusesc dupa ce ii arunc eu in decor sa vina sa ma impinga pe o curba sau ceva.

Tinand cont ca am ajuns la Tier 3 cumva in 2-3 ore de joc (chin), incepe sa sune ca Undercover la dificultate.

4. Masini
Aici este punctul forte al fiecarui joc NFS, inclusiv Shift. Le vopsesti, customizezi, tunezi, etc.
Nu am condus foarte multe din ele pana acum, dar din ce am condus se comportau cam cum ma asteptam (si din cauza problemelor legate de controller nu am putut sa le conduc cum vroiam).

5. Tipuri de curse
Ai Car Battle, Time Attack, Race Event, International Events, Drift, Hot Lap, Manufacturer competition si Endurance cred.
Nu am vazut nimic nou inca.

Ok, de ce nu mi-a placut acest joc:
1. nu respecta evolutia NFS (din ce in ce mai bun) … ba chiar Pro Street sau Undercover mi se par jocuri mai bune ca asta (din absolut toate punctele de vedere)
2. nu imi merge in fullscreen mode decat la rezolutia desktop-ului (unde nu o sa-mi mearga la 30 fps cu detalii) deci trebuie sa-l joc windowed mode ca un retardat
3. uimitor, cumva din windowed mode, mi se baga screensaverul in timp ce joc … cat de retardati sunt programatorii de la EA daca nu au blocat screensaverul ?
4. nu pot sa folosesc gamepadul ca sa navighez prin meniurile jocului
5. controlul masinii (handling) este absolut groaznic. chiar si o masina cu foarte multe upgrade-uri de handling o da in bara.
6. cand ating cu o singura roata iarba, cumva toata masina se indreapta spre iarba, cand ar trebui sa fie exact invers (daca esti cu 2 roti pe sosea, ar trebui ca toata masina sa se traga pe sosea, pentru ca acolo are aderenta si rotile alea “prind” asfaltul, tragand masina in directia respectiva)
7. sunetul mi se pare groaznic, se aude prea tare (si sunt sigur ca masinile respective sunt izolate, deci nu e normal)
8. sistemele de ABS, control al tractiunii, control al stabilitatii, mai mult incurca toata treaba
9. schimbarea automata a vitezelor mi se pare groaznica … motorul meu ramane turat 3-4 secunde la maxim pana idiotul schimba viteza automat
10. de sistemul de damage am vorbit mai sus …
11. nu mi se pare acceptabil ca joc dezvoltat in 2 ani de zile, cand acum 2 ani de zile a fost lansat un joc care e mult mai rafinat ca NFS, pe nume GRID
12. vorbind de rapid, jocul este foarte foarte foarte slow … loading screen peste tot, ii ia 10 secunde sa incarce o masina pe care vreau sa o cumpar … groaznic.
13. idiotul care iti vorbeste in casca e un idiot …

Ce mi-a placut la acest joc:
1. grafica, dar nu mi se pare cu mult mai deosebita ca alte jocuri NFS
2. sistemul de puncte mi s-a parut un lucru bun pentru joc
3. atmosfera este intr-adevar de curse
4. interiorul masinii este foarte bine facut
5. in ultimele jocuri NFS a aparut “chrome paint” pe care o folosesc foarte des.

NFS: Shift daca nu ar avea probleme legate de handling ar fi un joc grozav. Dar le are, si pe langa asta are si probleme cu partea video, deci in opinia mea (la fel cum am zis si de Resident Evil 5) nu se poate juca in conditiile astea. Eu evident sunt sinucigas si continui sa-l joc.

Problema e … daca un joc ca NFS: Shift, din 2009, nu poate concura cu un joc din 2007, ce o sa faca cand o sa apara Forza Motorsport 3 sau Gran Turismo 5 ?

In GRID iei rolul unui sofer de curse, care la inceputul carierei participi la evenimente pentru alte echipe ca sa strangi bani, dupa care iti faci propria echipa, achizitionezi masini, ba chiar si coechipieri, si participi la diverse turnee, capatand sponsori, bani si faima. Deci practic e un joc la care incepi de la 0 si incerci sa ajungi cea mai grozava echipa de curse si evident cel mai grozav sofer.

Fiindca o sa compar acest joc cu alte jocuri similare, o sa fac evaluarea dupa anumite criterii.

1. Control
La capitolul “control” in opinia mea intra mai multe lucruri.
In primul rand masina raspunde foarte bine la comenzi, si este un joc in care poti sa joci linistit cu gamepadul. Cu cat masinile o sa aiba mai multi cai putere (de la Skyline treci la Murcielago) cu atat o sa fie mai greu de controlat (ca sa nu mai zic de Audi R10).
Am observat o diferenta enorma intre controlul “din masina” si controlul cu camera din spatele masinii … din masina se pot conduce toate masinile din joc la un nivel la care sa pot sa ma simt in control, pe cand din afara masinii doar primele masini pot oferii aceasta senzatie (cele mai puternice iau curbele altfel).

Sunt sisteme de abs, tractiune si stabilitate care pot fi pornite sau oprite, cat si cutia de viteze care poate fi automata sau manuala.

Pe langa astea se pot face setari pentru sensibilitatea acceleratiei / franei, steering deadzone si tot ce tine de controlul masinii.

2. Realism
Este un joc foarte realist. Daca te busesti de un zid (de obicei format din cauciucuri) imprastii cauciucuri pe traseu (se rostogolesc, se lovesc de alte masini), sar bucati din bara de protectie, se indoaie masina …

Sistemul de damage este foarte bine facut … daca intri cu 120 km/h intr-un zid ti se indoaie masina prea tare ca sa o mai poti conduce (si de obicei sare o roata si se termina cursa pentru tine), daca intri mai incet, se poate avaria o parte a masinii (fie una din cele 4 roti, care au avarii independente, fie motorul, radiatorul, transmisia) care va influenta grav controlul masinii. E deranjant si cand crapa parbrizul, nu se mai vede clar de crapatura si trebuie spart de tot (evident ciocnind un oponent si sperand sa nu crape radiatorul), iar cand este spart tot, sunetul emis de motor nu se mai aude infundat (izolat de masina) ci capata volum.

Pe langa asta traseele sunt copiate din realitate, avand chiar traseul Le Mans in joc (si avand un rol important in evolutia jucatorului), masinile sunt de asemenea realiste (desi majoritatea sunt facute numai pentru curse) si atmosfera in general este una realista.

Accidentele sunt cea mai frumoasa parte a acestui sistem de damage, si merita revazute cu Instant Replay.
Cateodata imi intra soarele in ochi si nu prea mai vad traseul …

3. Dificultate
Este un joc dificil, chiar si pe cel mai scazut nivel de dificultate. Trebuie condus perfect de fiecare data. Exista si un sistem de “flashback” cu care poti sa te intorci in timp si sa reiei cursa de acolo (10 secunde in urma), dar are un numar limita de intoarceri pentru fiecare cursa (si depinde de dificultatea aleasa).

Inteligenta artificiala este foarte bine facuta, rar se intampla ca un “calculator” sa ias de pe traseu sau sa se invarta.

4. Masini
Sunt foarte multe masini de curse in jocul asta, si nu sunt configurabile. Nu poti sa umbli la motor, sa faci upgrade-uri, sau sa-ti setezi suspensiile. Se pot colora (in functie de culorile alese pentru brandingul echipei) si se pot aplica niste pattern-uri. Masinile arata foarte bine intr-un final, chiar daca nu se pot customiza.

Masinile se pot cumpara, fie noi fie la second hand (de pe ebay), si vinde (ebay). Fiecare masina are un istoric, un numar de kilometri, un numar de accidente.

Sunt multe tipuri de masini, dar in general masini foarte puternice, si spre finalul jocului foarte multe din clasa LMP (Le Mans Prototype), anume monstrii care ajung la 400 km/h (eu am scos 419 maximul cu un Audi R10).

Jocul e impartit in 3 categorii (de evenimente), anume USA, Japan si Europe. La fiecare categorie se pot cumpara masini specifice acelor zone.
Sunt 15 masini din USA, 16 din Europe si 11 din Japan. Sunt cam toate marcile disponibile cu o masina.

5. Tipuri de curse
Exista cam toate felurile de tipuri de curse … Endurance, Challenge-uri (sa atingi o anumita viteza, sa faci o tura intr-un anumit timp, sa termini o cursa cu o masina), Le Mans 24h, Drift, Downhill Drift, Freestyle Drift (drift amestecat cu circuit … practic trebuie sa faci drift-uri in viteza), Pro Touge, Midnight Touge, demolition derby si chiar si un tip de curse intre echipe (in care cel mai bun sofer de la echipa rivala se intrece cu tine in mod circuit).

Cel mai mult la jocul asta mi-a placut ca poti sa “micromanage” o echipa de racing. Tu decizi ce sponsori aprobi, care sa fie sponsor principal, cum sa arate sigla pe masina ta, ce colegi de echipa sa ai, ce masini sa ai la dispozitie, tu conduci in orice cursa …
Exista o evolutie, si asta e excelent intr-un astfel de joc.

Este un joc grozav din toate punctele de vedere (si din alte review-uri citite pe net, oamenii sunt de acord cu mine) si ar trebui jucat imediat.

Microsoft Courier o sa fie un Tablet PC. Sa nu uitam ca Microsoft a inventat notiunea de Tablet PC, deci produsul lor nu o sa fie unul slab.
Apple planuieste sa lanseze un Tablet PC, din cate am inteles cu acelasi design ca iPhone-ul, dar mai mare (10 inch). Nu o sa aiba tastatura, o sa fie multitouch si o sa fie simplu cu un mar pe spate.

Forma lui Microsoft Courier nu o sa fie una obisnuita (laptop convertible), ci o sa fie sub forma de booklet, adica un fel de carte/caiet care se deschide si are 2 ecrane multitouch (pe care evident poti sa scrii folosind un pen).

Gizmodo a facut rost de cateva poze, pe care o sa le postez si eu aici. Momentan e vorba despre un prototip complet functional (ca si in cazul Project Natal).

Sunt aplicate aceleasi principii ca la Microsoft Surface: multitouch, interactiunea cu diverse medii si device-uri.
Ca la dual-screen pe un calculator obisnuit, se pot muta/transfera informatii de pe un ecran pe celalalt …
Din pozele si video-ul pe care l-am vazut, o sa fie un produs de viitor.

Mkay … ca grafica este un joc modern, de DirectX 10 deci arata exceptional. Ca sunet si ca idee (cu coechipiera a dracu de sexi) e la fel de genial (desi coechipiera imi aminteste de Left 4 Dead). Story-ul din ce am vazut pana acum, interfata, sistemul de inventar, toate sunt ok pentru un astfel de joc, chiar putin cam grele in opinia mea pentru modul “Normal” pe care am jucat, dar dificultate necesara pentru a-ti sari inima din piept cand vezi ca mai ai 4 gloante si vin 12 zombie spre tine (pe care nu poti sa-i omori cu un glont, nici macar pe unul singur).

Dar partea de gameplay este groaznica. Cand zic partea de gameplay ma refer la doua chestii: control si intreruperi.
Fiind pe PC, ma astept sa joc cu tastatura si mouse, si nu cu un gamepad de Xbox. Detin un gamepad dar nu e pentru Xbox, e de pc.
Am decis sa nu joc cu gamepadul pentru ca implica impuscaturi si imi place sa fiu foarte precis cand scot cu gloante ochii unor zombie.
Am facut setarile de sensibilitate mouse (si le-am refacut de vreo 2-3 ori ca tot nu era bine), pentru ca nu se poate juca cand personajul trebuie sa urmareasca mouse-ul (schimba directia in functie de mouse) si tu incerci sa alergi de zombie.
Cand am reusit sa controlez cat-decat personajul cu mouse-ul (sa pot sa alerg intr-o directie fara sa lovesc vreun zid), a intervenit a doua problema majora: sistemul de aiming.

Nu stiu de voi dar eu cand joc orice joc in stilul asta, vreau sa pot sa ma misc in timp ce tin pistolul (in fond e mic, nu ai motive sa nu poti sa te misti si sa tragi). In Resident Evil 5 (din ce am vazut pana acum) cand intri in aim mode, ramai nemiscat, iar tinta ti se misca pe ecran destul de mult incat sa iti fie dificil sa nimeresti capul unui zombie.
Asta mi se pare groaznic. Adica dupa ce ca sunt intr-o camera cu 10 zombie, am 4 gloante in pistol si as vrea sa-i omor, mai trebuie sa stau si nemiscat in timp ce trag.

Intreruperile sunt la fel de groaznice … mergi ce mergi, deschizi o usa, video, esti in fata a 10 zombie, fugi ce fugi, ajungi undeva, video, mai mergi sa gasesti alt drum, video, inconjurat de zombie. Yey !!!

Camera mi se mai pare pozitionata prost … in Splinter Cell era bine, in GTA IV era bine, in Resident Evil 5 … cumva reusesc sa nu pot sa ma misc cum trebuie, si pozitia de “aiming” ocupa juma de ecran, deci practic nu vad ce zombie am in stanga.

O sa incerc sa-l mai joc, poate chiar fara mouse, dar este un dezastru pana acum.

Sunt foarte multe scene tensionate in joc si sa poti sa controlezi personajul cum trebuie mi se pare cel mai important lucru …
Este un joc bun (ca orice Resident Evil) numai daca poti sa treci peste controlul ciudat al personajului si camera pozitionata aiurea.

Desi un pic ciudat filmat (imi aminteste de Cloverfield), este un film foarte bun. Efectele sunt retusate perfect, scenariul este grozav si actorii sunt niste necunoscuti (ceea ce face filmul mai usor de urmarit) care au reusit sa joace destul de bine.
M-a cam deranjat ca actorul principal (asta este primul sau film) avea un accent ciudat si mi-a fost putin mai greu sa inteleg ce spune.

Nu cred ca o sa descriu filmul cum trebuie pentru ca este destul de complex, dar in cateva cuvinte este vorba despre o nava extraterestra plina de extraterestii (care aratau ca niste gandaci bipezi) care au venit pe pamant. Oamenii i-au izolat intr-o “tabara” numita District 9, undeva in apropiere de nava, si extraterestrii au continuat sa traiasca acolo timp de 28 de ani (sau 20, pe acolo).
Acum, pentru ca extraterestrii aveau arme pe care oamenii nu puteau sa le foloseasca, erau din ce in ce mai impotriviti oamenilor si din ce in ce mai multi (reprezentand un pericol), oamenii au decis sa ii mute intr-o alta locatie mai departata de civilizatie, numita District 10.
Ca sa mute legal extraterestrii, au pregatit ordine de relocare care trebuiau semnate de fiecare extraterestru.
Personajul principal, Wikus van de Merwe, lucra la MNU (organizatia militara responsabila de extraterestrii) si era responsabil de relatii cu extraterestrii (deci trebuia sa ii puna sa semneze hartiile). In timp ce aduna semnaturi, a dat peste o canistra cu o substanta extraterestra intr-o camera si accidental i-a sarit pe fata. La cateva ore dupa, a inceput sa sangereze pe nas sange negru, iar apoi la spital a inceput transformarea sa in extraterestru (incepand cu mana).

In restul filmului e vorba in principal de xenofobie, incercarea personajului principal de a-si recapata forma umana prin ajutarea unui extraterestru, si in general aliens vs. humans.

Este un film foarte bun datorita complexitatii, si trebuie vazut cat se poate de curand.

Este un joc de tip simulator (o combinatie intre tycoon, joc de constructie si simulare). In joc trebuie sa-ti ridici o cladire si sa atragi cat mai multa lume. Nu implica electricitate, apa sau alte lucruri ca SimCity, dar implica lifturi.
Lifturile sunt elementul central si cel mai important din SimTower, pentru ca evident e vorba de o cladire care se ridica pe verticala.
Cu lifturile am eu probleme de fapt, pentru ca trebuiesc setate la anumite ore sa functioneze numai in jos sau numai in sus, in functie de nevoile oamenilor (de exemplu daca angajatii de la birouri la ora 18 trebuie sa plece sa ajunga la subsol sa se suie in masina, liftul ar trebui sa mearga in jos la ora respectiva si sa ignore cerintele de mers in sus, pe cand la ora 12 ar trebui sa mearga in sus, spre restaurant).

Imi place foarte mult ca jocul inca merge impecabil dupa 15 ani de zile (pe Vista), dovada ca e un produs genial.
In joc poti sa plasezi spatii pentru birouri, restaurante, fast-food-uri, magazine, parcari, cinema, spatiu de reciclare, camere de hotel (simple, duble, de lux) carora trebuie sa le plasezi si servicii de menajerie, sali de petreceri, apartamente, agenti de paza, spital si cele mai importante elemente ale jocului: lifturile si scarile.
La fiecare spatiu poti sa setezi pretul (pentru chirie lunar sau in cazul apartamentelor, pentru cumparat) si in functie de conditiile din jur, cei care inchiriaza spatiul o sa fie mai satisfacuti sau mai putin. Rar sunt satisfacuti deci de obicei trebuiesc reduse preturile, ca sa ramana in cladire si sa aduca profit.

Evolutia jocului consta intr-un rating de 5 stele, ca la hotele. Cu acumularea stelelor apar si probleme noi, de la incendii la amenintari (reale) cu bomba, gunoi excesiv, pana la oameni nesatisfacuti care pleaca din “turn” si provoaca pierderi financiare.
La a 3-a stea (unde sunt eu momentan) dispui de 3 tipuri de lifturi : express care ajunge de la parter la etajul 15 (si atat), liftul normal (care este foarte foarte putin eficient) si liftul de serviciu (pentru menajere). Numarul scarilor disponibile e limitat, deci trebuie puse cu atentie (nu cum le-am pus eu) unde este neaparata nevoie, de asemenea lifturile nu se pot ridica foarte sus (30 de etaje mi se pare ca este maximul), deci trebuie plasat un lobby la etajul 15 unde sa se faca o schimbare de lift (urci cu expresul pana la 15 apoi iei alt lift sa ajungi la etajul la care ai nevoie).

Mi se pare foarte interesant la acest joc cum orice decizie este extrem de importanta. Daca plasezi la inceput un lift la capatul cladirii (care evident mai tarziu o sa fie probabil mijlocul cladirii) unde ai numai spatii de birouri si plasezi un al doilea lift cand te extinzi pe orizontala, este extrem de important unde il plasezi. Cu o casuta mai departe si cei cu birourile in mijloc o sa fie mai stresati (datorita timpului de asteptare la lift), cu o casuta mai aproape si nu poti dezvolta mai tarziu mai sus un al doilea lift care sa preia sarcinile de la etajele superioare.

Am inteles ca sfarsitul jocului consta in construirea unei biserici/capele in varful turnului ca sa oficiezi o casatorie, sau ca trebuie sa ajung la 15.000 de oameni in cladire (momentan am 4000-5000). Ramane sa aflu.

Recomand cu cea mai mare caldura acest joc, care desi e un pic enervant datorita lipsei de tehnici mai noi (trebuie sa fac click pe lupa, click pe spatiu, click pe pret drop-down, click pe pretul nou, click pe ok … si cand ai de facut asta la 50-100 de spatii diferite …) este un joc incredibil de adictiv.

Acum sa ma prind cum e cu lifturile…